miercuri, 24 iunie 2015



                      PLEDOARIE PENTRU NEAMUL MEU!

                                                             


,,Dacă va veni peste noi o altă pedeapsă,  
 şi care va veni numaidecât,
 va veni pentru nerecunoştiinţa noastră 
  a românilor ortodocşi care
călcăm pe jertfele martirilor. 
Oriunde ne-am îndrepta e picătura de
 sânge pe metru pătrat.,,
                                                         Arhimandrit IUSTIN PARVU

 „Când cărţile sunt arse, poporul va sfârşi şi el prin a arde.”
           (Heinrich Heine)

 „Când dreptul legal la libera exprimare este ameninţat,
   cărţile vor sfârşi prin a fi arse” (Moshe Zimmerman)

   Gândirea întru Adevăr, fiind de sorginte divină nu poate fi interzisă, nu poate fi arestată sau expulzată.

   Cel mult ea poate fi tot prin Adevăr combătută.

   Pentru dimensiunea spirituală a continuităţii ortodoxe veşnice a Neamului creştin, Bunul Dumnezeu hărăzeşte fiecărei Generaţii: dascălii, preoţii, monahii, monahiile, poeţii, scriitorii, artiştii, geniile, profeţii, conducătorii, eroii, martirii, mărturisitorii, sfinţii, cuvioşii, într-un cuvânt toţi Slujitorii Elitei Aristocrate a Spiritului, a Jertfei mistice întru Atotcreatorul şi Neamul protodac străbun.
   Elita Aceea Aleasă aparţine lui Dumnezeu şi deopotrivă Neamului, atât generaţiilor trecute, a celor prezente cât şi a celor viitoare. Toţi sunt într-o comuniune divină, harică, hristică a contemporaneităţii permanente a tuturor, ca slujire, sacrificiu, misiune şi vocaţie, biruinţă întru mântuire.
   Prin urmare, denigrarea, profanarea, calomnia, oprobriul, infamia, negarea, contestarea meritului sacru-vocaţional, didactico-pedagogic-duhovnicesc, interzicerea trăirii ortodoxe-naţionale şi a creaţiei creştin-spirituale, a atitudinii şi exprimării dumnezeeşti, uciderea postumă a morţilor şi a urmaşilor lor de sânge ori spirituali, implică în mod expres consecinţa şi sacrilegiul adus lui Dumnezeu, Sfinţilor Lui, Fecioarei Maria-Ocrotitoarea Daciei Mari, Neamului însuşi, lumii întregi, poporului care mai trăieşte, pregătind şi promulgând totodată şi legea mutilării mistice a generaţiilor viitoare.  
   O parte din Mărturisitorii credinţei strămoşeşti, ai suferinţei mistice şi ai jertfei sfinte au îmbrăţişat vocaţia şi misiunea scrisului, zugrăvind cuvintele în alese scripturi, iar cei ce închină slovele numai lui Dumnezeu şi Neamului le întrupează în sublimele Poeme ale iubirii şi dragostei naţional-universale. 
   Toate cuvintele sunt croite perfect după chipul şi asemănarea Autorului şi a Celui, a Celor cărora le sunt închinate spre cinstire.
   În puterea limbii, spune Ecclesiastul este viaţa şi moartea şi cei ce o iubesc mănâncă din rodul ei. (Pilde 18, 21).
    Limba sfântă a unei Naţiuni defineşte şi rosteşte crezul fiinţei Neamului, iar sensul ei jertfelnic celebrează Taina teologico-liturgică a Ortodoxiei. În esenţa ei limba îşi îndeplineşte funcţia cultică, în care-L slăveşte mai întâi pe Dumnezeu-Cuvântul, Cerul sfinţilor, iar apoi Seminţia sa şi omul creştin în general.
   În graiul vechi al Psaltirei, Psalmul 116 zicea:
   Lăudaţi pre Domnul toate limbile,...
   În Sânul limbii daco-române s-a răspândit primordial mireasma Revelaţiei dumnezeieşti a Logosului grăitor de frumos şi adevăr.
   Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere; dulceaţă pentru suflet şi tămăduire pentru oase. (Pilde... 16, 24)
   Limba daco-română este mărturia dreptei credinţe, este expresia frumuseţii sufletului ortodox şi Altarul consfiinţit de martiriologia milenară a acestei Naţiuii arhibinecuvântate.
  Scrisul ales, bine chibzuit este aura mărturisitorului credinţei, a suferinţei şi a demnităţii, care poartă în fiinţa sa admiraţia, cântarea, slava, slova, poezia, dorul şi dragostea pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi mândria sfântă a Neamului său protodac nemuritor.
   Că din cuvânt se cunoaşte înţelepciunea şi din graiurile limbii învăţătura. Nu grăi împotriva adevărului, ci ruşinează-te de lipsa ta de învăţătură. Graiul dulce înmulţeşte pe prieteni şi limba cea binegrăitoare îndatorează, deseori, la răspunsuri binevoitoare. (Înţelepciunea lui Isus Sirah 4, 26-27; 6,5)
Cuvintele de foc, sunt de fapt Oamenii jertfei, sunt versurile învăpăiate sunt jurămintele ce depun mărturie peste Hrisovul de jar al suferinţei, al dăruirii, al devenirii, al înnoirii acelui Neam.
    Ele nu sunt „cuvinte potrivite” politic, cuvinte de clacă, ci sunt Oameni ce potrivesc vieţile după măsura jertfei lor, rămânând permanent în sânul de lumină al Lăcaşului dumnezeiesc.
   Cuvintele-Oameni nu sunt spuse aşa ca să te afli în vorbă, nu se târăsc pe pământ ca vieţuitoarele, ci ele grăiesc Duhului Sfânt, trăitor, înălţându-se ca pe o sfântă cuminecătură, la Cina Cerului.
   Cuvintele-Oameni nu sunt literatură, nu sunt gânduri risipite în diferite genuri epice, lirice, dramatice, satirice ori tragicomice.
   Cuvintele-Oameni ţesute-n tăcere nu tac, ard şi brodate în smerenie nu ascultă se înalţă, se ridică în slavă, mărturisesc şi se înfăptuiesc în dumnezeiescul Cuvânt pe Care-L binecuvântă.
   Cuvintele-Oameni sunt Vlăstarele cereşti ale Logosului-Hristos: sunt Imnele sacre, sunt Craii credinţei, sunt Lacrimile prigoniţilor, sunt Dorurile noastre, sunt Monahii nădejdei, sunt Monahiile suferinţei, sunt bucuriile Eroilor, sunt Acatistele Martirilor, sunt Poemele Mărturisitorilor, sunt Rugile Fecioarei, sunt Mirii Iubirii, sunt Cer şi Pământ, sunt Mame şi Sfinţi.
   Razele dumnezeieşti ale Mântuitorului se urzesc în râul rubiniu al martirilor, podind cu suspinele lor Catedralele albastre ale Neamului. Toate sentimentele martirilor suie statornic în căţuie de mir şi de jertfă. În sufletele noastre umbrite plouă sufletele lor de lumină. În ţărmurile Patriei noastre se revarsă mereu Curcubeul pătimirii lor. Goliţi de mireasma de pâine a pământului străbun, mărturisirea lor ne înveleşte-ntr-o maramă de cer. Pe cioatele rămase ale Codrului frânt au înflorit a vişin inimile Mucenicilor. Tot asfinţitul şi-a topit culorile seci în cugetele frângerilor noastre, dar ei Brazii falnici, zeloşi, cutezători, luptători, temerari, biruitori ne cuminecă cu răsăritul strălucirii lor. Ne răsturnăm în patimile egoismului zilnic, dar Mirii de Sus ne surprind în extaz cu bucuria sfântă a învierii lor.

   POLITICIENI „ALEŞI”, VOIŢI SĂ VĂ DAŢI SEAMA DE INFLUENŢA MIŞCĂRII NAŢIONALISMULUI CREŞTIN ROMÂN ÎN SÂNUL CULTURII ORTODOXE NAŢIONALE şi UNIVERSALE?!?
  
   Închipuiţi-vă o clipă că MIŞCAREA, care este sinonimă Bisericii Luptătoare n-ar fi existat de loc sau că aţi fi sugrumat-o din faşă.
   RĂSTIGNIŢI în gând BINELE, FRUMOSUL, DREPTATEA, ADEVĂRUL şi LIBERTATEA care trăiesc permanent în EA.
   ÎNCEPEŢI cu Apoteoza EROILOR. Intraţi în fiecare tranşeu, în fiecare ambuscadă, în fiecare linie întâi, în fiecare cetate cucerită, în fiecare lagăr al deportării şi smulgeţi de pe chipul bravilor fiecare tăcere a morţii, din inimile răniţilor fiecare durere, din sufletul învingătorilor fiecare bucurie, din cohortele prizonierilor fiecare suferinţă.

   CONTINUAŢI cu Aura MARTIRILOR. Păşiţi în toate închisorile şi temniţele ateo-comuniste. Ştergeţi lacrimile tuturor torturaţilor, călcaţi în picioare umbrele Stafiilor ce mişcă, încleştaţi-le frica, încătuşaţi-le crezul, curmaţi-le nădejdea, încremeniţi-le ruga, striviţi-le iertarea pentru vrăjmaşi, prefaceţi în scrum toate dorurile, visele, zidiţi-le de vii toate versurile, toate poeziile, toate icoanele sfinte, ale mamelor, ale copiilor, ale soţiilor, ale iubitelor, ale camarazilor, ale cerului, profanaţi-le mormintele, crucile, gropile comune, răscoliţi toată Glia purtătoare de moaşte sfinte şi împrăştiaţi-le peste tot, ardeţi-le.

   DECLANŞAŢI Inchiziţia împotriva GÂNDIRII creştin-ortodoxe în Poezie, Cult, Filosofie, Artă, Literatură, Ştiinţă, Sport.

   URMĂRIŢI şi ŞTERGEŢI NUMELE lui HRISTOS, al FECIOAREI MARIA, al PATRIEI, al SFINŢILOR, al EROILOR, al MARTIRILOR, al GENIILOR, al marilor VOIEVOZI, al marilor VLĂDICI, al FECIOARELOR, al PREOŢILOR, al MONAHILOR, al MONAHIILOR, al DASCĂLILOR, al marilor CUVIOŞI, al tuturor mărturisitorilor din toată Creaţia Creştină.

   APROPIAŢI-VĂ de SCHITURI, de MĂNĂSTIRI, de TROIŢE, de SPITALE, de ŞCOLI, de Instituţii, de Monumente, de tot ceea ce poartă pecetea creştină şi DĂRÂMAŢI-LE.
   EXCOMUNICAŢI toţi ierarhii, preoţii, monahii, monahiile, arhimandriţii, care au îndrăznit să intre în Cler după iadul închisorilor ateo-comuniste.
   CATERISIŢI toţi Mucenicii, Cuvioşii, Martirii şi Sfinţii care au trecut din Temniţe în Sinaxar.
   ARDEŢI pedagogia marilor DASCĂLI creştini şi stârpiţi ODRASLELE lor spirituale.
   ANCHETAŢI fiecare rază de soare care a mângâiat căpşoarele copiilor lor pe care i-aţi persecutat în toate şcolile sau i-aţi arestat.
   SUGRUMAŢI fiecare viers, voce, tril, cânt, strigăt şi bucurie în toţi cei ce simt mândria regală a FOLCLORULUI românesc.
   ZIDIŢI orice emoţie, fior, strângere de mână, îmbrăţişare, haz.
   SMULGEŢI bravura fiecărui soldat, epoleţii fiecărui ofiţer, demnitatea marilor generali, fireturile, tresele de aur, decoraţiile şi ardeţi toate meritele şi ordinele lor ostăşeşti.

   ADUNAŢI cenuşa celor arşi de vii, mai ardeţi-o încă odată şi împrăştiaţi-o din nou, ştiţi voi pe unde..

   TOPIŢI toate cărţile, revistele, albumele, fotografiile, poemele, operele de artă, simbolurile care au monograma verde-creştină.

   RUPEŢI toate Diplomele, invenţiile, cercetările şi descoperirile.
   ARDEŢI Codrii Verzi care i-au adăpostit şi i-au apărat.
   PRĂVĂLIŢI stânci peste cărările prin care şi-au purtat paşii.
   STRIVIŢI Florile care le-au oferit mireasma şi balsamul lor.
   SCUFUNDAŢI toate terenurile care i-au hrănit cu roadele lor.
   OTRĂVIŢI izvoarele care le-au potolit arşiţa setei sufletului.
   ACOPERIŢI cerul albastru şi senin pe care l-au privit adeseori.
   ASTUPAŢI peşterile prin care s-au pustiit şi s-au sihăstrit.
   HUIDUIŢI păsările care i-au încântat cu revărsarea lor serafică.
   ALUNGAŢI zorii care le-au surâs de atâtea ori speranţelor.
   IZGONIŢI aerul care l-au respirat şi încremeniţi-l în Siberii.
   ANULAŢI asociaţiile, cenaclurile, ligile, fundaţiile, contractele de muncă, pensiile, bolile, supravieţuirea, înfierile, logodnele, cununiile, aspiraţiile, mântuirea, totul...
   ÎNFIERAŢI cu mistificarea voastră toată creaţia şi adevărul lor, nimburile şi aurele eroilor şi sfinţilor, toate expresiile: „Doamne ajută”, Hristos a Înviat!...Hristos s-a Înălţat!...”Cu noi este Dumnezeu!”, „Bucură-te Fecioară”...”Noi suntem Români!”...
   STIGMATIZAŢI lacrima de bucurie, zâmbetul, simţirea, surâsul, căldura, plânsul, gingăşia, dorul, iubirea de pe chipul lor.
   LEGITIMAŢI atrocităţile comise asupra creştinilor ortodocşi, respectiv asupra poporului român, prin argumente puerile şi justificări privind siguranţa naţională...
   FOLOSIŢI-VĂ de spiritul de justiţie favorabil şi de arhitoleranţa Românilor pentru a vă răspândi peste tot răul, minciuna, manipularea, mistificarea.
   PLASAŢI-VĂ pe un teren ideologic al violenţei, al demagogiei, al calomniei pentru a instaura un regim de teroare, doctrinar, politic şi intelectual.

   NĂRUIŢI printr-o lege, Ordonanţă de Urgenţă, naşterea, copilăria, adolescenţa, maturitatea, senectutea, supravieţuirea, continuitatea prin urmaşi şi decretaţi că totul este mit şi legendă.

   RETEZAŢI mâinile tuturor care se închină şi care binecuvântă.
   TĂIAŢI toate înrudirile, legăturile lor spiritual-creştine cu toate marile personalităţi culturale străine şi cu ţările lor.

   ÎNCRIMINAŢI Decizia Tribunalului Internaţional de la Nurnberg, fiindcă nu i-a încriminat politic ca extremişti.

   ÎNCRIMINAŢI-L pe DUMNEZEU fiindcă i-a născut, i-a crescut, i-a oblăduit, i-a certat, i-a iertat şi i-a iubit.

   ÎNCRIMINAŢI-L pe HRISTOS că toţi s-au răstignit pentru EL.
   ÎNCRIMINAŢI Neamul Român că toţi s-au jertfit pentru el.
   ACUZAŢI voi şi CONDAMNAŢI, înainte ca să fiţi Acuzaţi şi Condamnaţi.
   PRIVIŢI fără teamă în urma voastră şi smulgeţi din pieptul milioanelor de creştini ortodocşi vii sau adormiţi Crucea Răstignirii şi a Învierii Mântuitorului şi a lor.

   APOI, dacă puteţi, renaşteţi totul dumnezeiesc în Bine, Frumos, Credinţă, Dreptate, Adevăr, Iubire şi Libertate.

   După ce i-aţi răstignit pe Eminescu, Paulescu, Haşdeu, în Corola de lumină dumnezeiască pe care vreţi s-o spulberaţi, s-o îngropaţi sub zgura urii voastre, sub mistificarea continuă a celor peste 7 decenii, se află Mireasma celor mai Aleşi Fii ai Neamului Dacoromân, care au îmbrăcat sau nu Cămaşa Verde, dar au urcat Drumul Golgotei Ortodoxe Româneşti, al Jertfei, al prigoanelor, al persecuţiilor, al exilului, pentru Credinţă, Cruce şi Hristos.

   Fiecare aşezat  în rândul Cetei sale binecuvântate este un rod împlinit şi însutit al sacrificiului său sau al lor, mistic, mărturisitor şi mântuitor pentru Dumnezeu, pentru Neam, pentruŢară şi pentru sine.

   Să privim câteva Raze din Aura fiecărei Cete de Mărturisitori:

   Ceata Martirilor-înmănunchează sute de mii de cununi:
 
    -prof. maior, erou al primului război mondial, Ion Zelea Codreanu,deţ. pol.;  Dr. în Drept Internaţional, Corneliu Zelea Codreanu, deţ. pol., martir, ucis în 1938; inginer agronom Ion Zelea Codreanu, ucis în 21/ 22 Sept. 1939,pe treptele bisericii din Huşi; locotenent al armatei române, brav ofiţer, Horia Zelea Codreanu, ucis în faţa casei sale din Bucureşti, în 1941, de S.S.I.; Decebal Zelea Codreanu şi Cătălin Zelea Codreanu au primit câte 16 ani de temniţă între 1948-1964; Dr. în med., Dr. în Drept, Ioan Banea, deţ.pol., ucis în 1939, în penitenciarul Râmnicu Sărat; Dr. în Drept, Dr.în Teologie, scriitor, publicist, Ion Moţa, martir, ucis la Majadahonda în Spania; Dr. în Drept Internaţional, scriitor, publicist, Vasile Marin, martir, ucis la Majadahonda în Spania; Dr. în Filosofie, eseist creştin, filosof, Vasile Băncilă, deţ.pol.; lic. în Litere şi Drept, Dr. în Filologie, poet, scriitor gândirist, gazetar, dramaturg, prozator, eseist, mb. al Societăţii Scriitorilor Români, Pan M. Vizirescu; Dr. spec. în radiologie, mb. al Misiunii Medicale franceze în Yemen, deţ. pol. Vasile Andrei; deputat de Ialomiţa, pictor-gravor, Alexandru Basarab, prizonier pe frontul de est, ucis la 8 Iulie 1941; Comandor de aviaţie Eugen Băilă; Dr. chirurg Emil Bulbuc, ucis în 1947; stud. în medicină, licenţiat în filologie, dr. în teologie Preot prof. Gheorghe Calciu-Dumitreasa,deţ.pol.; pictor Andronic Cantacuzino, ucis pe frontul de est în 1941; Dr. în Drept Internaţional cu studii la Paris şi Haga, prinţul Alexandru Cantacuzino, ucis în 1939 la închis. R. Sărat; g-ral de armată, erou al primului război mondial, deputat în diverse legislaturi, prinţul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul; lic. în Filologie Ion Caranica, deţ.pol. ucis în 1938 la Tîncăbeşti; poet, publicist, prof. univ. Dr. Nicolae Caranica-Universitatea din Besancon; poet, publicist Valeriu Cârdu, deţ. pol. ucis la închis. Vaslui în ’39; Av. Dr. în Drept Internaţional Nistor Chioreanu deţ.pol.; Sterie Ciumetti, ucis în 1933 şi aruncat în lacul Colentina-Bucureşti; Dr. savant de reputaţie internaţională-autorul monografiei Pelagra, Ion Claudian; lic. în Drept, prefect de Tutova, preşedinte al Consiliului Naţional Român din Diaspora, Horaţiu Comăniciu; lic. în Drept, Dr. în Economie la Paris, deţ. pol. (1948-1964) Alexandru Constant; regizor de teatru, poet, cronicar cu studii la Roma şi Viena, soţul celebrei artiste Marietta Sadova, Haig Acterian, deţ. pol. ucis pe frontul de est în Kuban, 1943; Dr. în Drept, procuror, Victor Biriş, deţ. pol. ucis în 1964; Av. Nicolae Arnăutu; erou pe frontul de est, deţ. pol. lic. în Filologie Nicolae Călinescu; Av. Dr., prefect de Fălciu Victor Corbuţ, deţ. pol. (1948-1964); Av. Horia Cosmovici; prof. av. prefect de Hunedoara, deţ. pol. Iosif Costea; Av. Preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti, Preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini din România, deţ. pol. Traian Cotigă, ucis lângă Râşnov în 1939; poet, publicist, consilier de presă la Milano, Varşovia, Madrid, Lisabona, Aron Cotruş; Dr. în medicină, Preşedinte al Societăţii Studenţilor Medicinişti din Bucureşti, Paul Craja, ucis la închis. R. Sărat în 1939; prof. univ. dr. în Istorie cu specializări la Berlin şi Roma, deţ. pol. Vasile Cristescu, ucis în locuinţa sa din Bucureşti; Av. Dr. în Drept la Paris, prefect de Mehedinţi, deţ. pol. Axente Crişu; ing. şeful Centrului Studenţesc Timişoara, Mircea Dimitriu; lic. al Acad. Comerciale Cluj, deţ. pol. Bănică Dobre, ucis la închis. R. Sărat; prof. de Ed. Fizică la Colegiul Naţional Sf. Sava, prefect de Tecuci, Ion Dobre, ucis în 1942; lic. al Fac. de Chimie Victor Dragomirescu, ars de viu în crematoriu în 1939; prof. poet. Traian Drăgoi; Dr. în Filosofie şi Litere, mb. al Şcolii române de la Roma, cercet. şi şef de secţie la Inst. de Arheologie al Academiei Române, Vladimir Dumitrescu; ataşat comercial în Spania, diplom. la Roma, consul general la Viena Mihai Fotin Enescu; Dr. în Teologie, Preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România, deţ. pol. Gheorghe Furdui, ucis la închis. R. Sărat în 1939; Av. publ. istoric, scriitor, ambasador al României la Atena, Constantin Gane, deţ. pol. ucis la închis. Aiud; prof. univ. Dr. în Filosofie la Univ. Buenos Aires-Argentina, Ovidiu Găină, deţ. pol; prof. univ. Dr. Ion Găvănescu-Nestor la pedagogiei româneşti; Dr. în Litere şi Filosofie cu specializări la Marburg şi Roma, filolog de reputaţie internaţională Dumitru Găzdaru; Av. scriitor, publicist Victor Puiu Gârcineanu, deţ. pol. ucis în Noaptea românească a Sfântului Bartolomeu, 1939;  Preşedintele Asociaţiei Generaţia Mişcării Studenţeşti de la 1922, Ilie Gârneaţă; Av. Corneliu Georgescu, ucis la Mittersill-Austria la 6 Mai 1945; Av. ministru al României în Spania, Radu Ghenea, ucis în 1961; Dr. în Drept Internaţional, min. de interne, deţ. pol. Prinţul Alexandru Ghica; poet, publicist, fondator şi director al institutului de Cercetări şi Revizuirea Istoriei Simion Ghinea; luptător activ, erou-martir al rezistenţei anticomuniste Ion Golea, ucis în 1953; cel mai proeminent editor de literatură-67 de titluri, cu 36 de titluri publicate în franceză, germană, engleză şi română, Traian Golea; poet, prof. univ.Dr. în Litere, de 4 ori laureat al Societăţii Scriitorilor Români şi al Academiei Române pentru erudita şi geniala sa creaţie mistico-literară, secret. de Stat, în min. Culturii, Radu Gyr, fondatorul Teatrului evreiesc de Stat, deţ. pol. 23 de ani; Av. Ion Herghelegiu, ucis în 1939; Nicu Iancu, descendent din străbunul tribun Avram Iancu; Dr. în med. ministru al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Vasile Iaşinschi; prefect de Timiş-Torontal, Ghenadie Ilie; ing. Dr. în Fizico-Chimie, prof. univ. deţ. pol. Eugen Ionică, ucis în 1939; Av. Mile Lefter; poet, pictor, publ. Simion Lefter; poet, prozator, Dr. în Litere Dumitru Leontieş; Av. public. Vasile Mailat; dublu lic. în matematică şi fizico-chimie, studii superioare de chimie-fizică şi radioactivitate la Facultatea de Ştiinţe-Paris, studii la Sorbona şi College de France, prof. univ.Dr. în Fizică nucleară, cercet. de reputeţie mondială, deţ. pol. Prinţul Gheorghe Manu, ucis la penitenciarul Aiud în 1962; erou al rezistenţei anticomuniste, Zaharia Marineasa, deţ. pol. între 1941-1964; Av. Dr. în Drept, poet, prefect de Făgăraş, deţ. pol. între 1941-1964, Virgil Mateiaş; elev eminent, conştiinţă religioasă, spirit mistic, memorialist, Virgil Maxim, despre care marele Duhovnic Arhimandritul Arsenie Papacioc a spus: „Virgil Maxim intuia perfect starea de lucru, pe care o analiza şi o prezenta cu toate virgulele, cu tot înţelesul ei.” (Fabian Seiche, op. cit.); compozitor, dir. gen. al Radiodifuziunii Române, Ion Mânzatu, deţ. pol.; prof. univ. Dr. Virgil Mihăilescu, exilat în lagărele germane Berkenbruk şi Dachau, fondator al Bibliotecii Române din Freiburg; Dr. în med. Preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români, scriitor, public. memorialist, Şerban Milcoveanu; Av. prefect al Poliţiei Capitalei, Radu Mironovici; Av. deţ. pol. Vică Negulescu, ucis la Jilava în 1958; prof. public. deţ. pol. Mircea Nicolau; Dr. în med. deţ. pol. Vasile Noveanu; asist. univ. în Filosofie, Cpnstantin Oprişan, ucis la închis. Aiud; pr. memorialist, deţ. pol. Ştefan Palaghiţă; Dr. în Istorie cu specializări la Bucureşti şi Cracovia, rector al Univ. Bucureşti, mb. al Şcolii Române din Franţa, fondator alături de Gh. Brătianu al Revistei Istorice Române, mb. coresp. al Academiei Române Petre P. Panaitescu, deţ. pol.; lic. al Academiei Comerciale, min. secretar de stat la Min. Finenţelor, un prolific scriitor şi istoric, Constantin Papanace, deţ. pol.; Preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti, Ion Antoniu Pâsu, ucis în 1939 în lagărul de la Vaslui; prof. de română, franceză şi istorie Nicolae Petraşcu, asasinat în 1968; comisar regal, general, deţ. pol. Constantin Petrovicescu, ucis la închis. Aiud în 1949;  jurist, public. istoric, deţ. pol. Mihail Polihroniade, ucis în ănchis. R. Sărat în 1939; Av. scriitor, publicist Traian Popescu; poet, public. prof. univ. Dr. Vasile Posteucă în Germania, Canada, SUA; poet, public. prof. univ. Dr. în Litere la Paris, ataşat de presă la Londra, Dragoş Protopopescu, ucis în spital în Bucureşti în 1948; Av. public. deţ. pol. Traian Puiu; prof. univ. Dr. în Istorie la Univ. din Salzburg, doctor honoris causa al Univ. din Madrid, mb. al Acad. de Istorie a Spaniei; poet, public. deţ. pol. Virgil Rădulescu, ucis în lagărul de la Miercurea Ciuc în 1939; ing. agron. prof. univ. Dr. la Univ. din Salamanca, unul din iniţiatorii Fundaţiei Culturale Române din Madrid, Aurel Răuţă; ing. prof. Dr. , doctor honoris causa al Univ. din Aachen, expert în construcţii înalte, mb. al unor foruri internaţionale, Duiliu Sfinţescu; lic. în Drept, Litere şi Filosofie, prof. de română, min. sub Carol al II-lea şi sub Ion Antonescu, Comandant al M. L. prolific scriitor, analist, memorialist  şi publicist Horia Sima, decorat în 8 Ianuarie 1941, de către regele Mihai cu Ordinul <> ; prof. univ. Dr. Ilie Smultea; poet, public., eseist Horia Stamatu; prof. erou al rezistenţei anticomuniste Constantin Stoicănescu, ucis în martie 1945 în URSS; Dr. în Drept Internaţional, diplomat de carieră, min. de externe, reputat publicist şi memorialist Prinţul Mihail Sturdza, despre care filosoful evreu Joseph de Maistre spunea: „La famille Sturdza est a elle seule toute une Academie”; dipl. luptător, comandor, Preşedintele Comunităţii Româneşti din Spania, Prinţul Ilie Vlad Sturdza; av. dr. în Drept la Bonn, public. istoric specialist pe problemele Basarabiei, Alexandru Şuga; prof. univ. Dr. la Fac. de Medicină a Univ. din Iaşi, Corneliu Şumuleanu; g-ral Ion Tarnovschi; prof. erou, ucis pe frontul din Ungaria în 1944; stud. erou al luptelor de pe Oder, capturat, judecat şi ucis în 1953; av. Cristian Tell; Dr. În Drept, erou în Spania, deţ. pol. Nicolae Totu, ucis la închis. R. Sărat; prof. dr. public. istoric specialist pe problemele Basarabiei, Petre Vălimăreanu; dr. în med. prefect de Iaşi, Alexandru Ventonic, ucis în 1941; prof. scriitor, memorialist, deţ. pol. Filon Verga; av. prefect de Neamţ, deţ. pol. Ştefan Verşescu; ing. public. min. al României la Roma, Ion Victor Vojen; av. prefectul Poliţiei Capitalei col. Ştefan Zăvoianu, deţ. pol. ucis la închis. Jilava; lic. în Teologie, scriitor mărturisitor, ctitor, erou pe frontul de Răsărit, marele Duhovnic Arhimandrit, Iustin Pârvu, deţ. pol.; Lic. în ASE., poet, lupt. pe frontul din est, Zaharia Pană, deţ. pol.; absol. al Şc. Militare de Ofiţeri de Cavalerie-Regele Ferdinand-Târgovişte, prizonier, lic. şi Doctorat în Filosofie, lic. al Facultăţii de Cibernetică, Gabriel Constantinescu, deţ. pol.; Dr. în med., scriitor, Flor Strejnicu, deţ. pol.; lic. în istorie, memorialist, eseist, poet, Demonstene Andronescu, deţ. pol.; lic. în Filosofie, prof, scriitor, memorialist, Marcel Petrişor, deţ. pol.; lic. al Politehnicii din Bucureşti, prizonier la Buchenwald, Constantin Ardelea, deţ. pol.18 ani la Aiud; lic. în Drept, av. magistrat, ofiţer erou pe frontul din Răsărit, Constantin Puiu Atanasiu, deţ. pol. cu 18, 3 ani închisoare; stud. la Academia Comercială, erou participant la elib. Ardealului, erou al rezistenţei anticomuniste, memorialist, poet, Petru C. Baciu, deţ. pol. cu peste 15 ani de temniţă; Lic. în Litere şi Filosofie, ofiţer al Armatei Regale, erou şi 10 ani de prizonierat, pictor de biserici, nominalizat pentru premiile UNITER, Radu Mărculescu, decorat cu înalte distincţii şi ordine militare, deţ. pol. cu peste 15 ani de temniţă; preot, cercetător istoric, erudit cărturar, Dimitrie Bălaşa, deţ. pol.; Dr. în med. Constantin Banu, deţ. pol.; lic. în Litere, distins gazetar, Gabriel Bălănescu, deţ. pol. cu peste 15 ani de temniţă, ucis de securitate, în 1986,în SUA; stud. de Drept, erou al Rezistenţei anticomuniste, internat la Rostock şi Buchenwald, Nicolae Bălănescu, deţ. pol. cu peste 17 ani de temniţă; Pr. Ioan Bărdaş, deţ. pol. cu 16 ani de temniţă; dublu lic. în Istorie şi Teologie, Pr.  prof. scriitor, Maior, Dimitrie Bejan, prizonier 7 ani, deţ. pol. cu peste 16 ani de temniţă; lic. în Teologie, pr. prof. Ioan Gh. Berghianu, deţ. pol. ucis laînchis. Aiud în 1958;  studii în Academia Comercială, lic. în Teologie, pr. Eugen Berza, deţ. pol. cu peste 17 ani de temniţă; lic. în Drept, av. luptător, erou şi martir, Spiru Blănaru, ucis în 1949;  dublu lic. în Bele Arte şi Teologie, marele duhovnic, Sofian Boghiu, deţ. pol.; erou decorat cu ordinul Bărbăţie şi Credinţă, prozator mărturisitor, reeducat la Piteşti,  Dumitru Bordeianu, deţ. pol. cu 15 ani de temniţă; lic. în Litere, 2 ani cu studii Teologice, un an la Conservator, absolvă Şcoala Militară de Ofiţeri-Câmpulung Muscel, erou pe frontul de Răsărit, erou al rezistenţei anticomuniste, Olimpiu Borzea, deţ. pol., 11 ani; absolv. al Politehnicii-Timişoara, ofiţer de rezervă, erou, prizonier, Gheorghe Brahonshi, deţ.pol.; lic. în Filosofie la Cernăuţi şi Dr. în Filosofie la Viena, cursuri de Drept, prof. univ. pe care prof. Richard Wahle l-a considerat: cel mai talentat student al întregii sale cariere universitare, decan al Fac. de Litere şi Filosofie-Cernăuţi, mb. al Academiei de Ştiinţe Politice din New York, unul dintre cei mai mari sociologi români de reputaţie mondială, ministru, Traian Brăileanu,deţ. pol. ucis în închisoarea Aiud; lic. în med., Gheorghe Brânda, deţ. pol.; lic. în Teologie, pr. Liviu Brânzaş, deţ. pol. cu 13 ani de închisoare; triplu lic. în Teologie, Filologie-secţia Biblioteconomie şi Litere-secţia Limba şi Literatura Română, prof. univ. Constantin Bucescu, deţ. pol. cu 16 ani de temniţă; învăţător, Grigore Caraza deţ. pol. în 3 etape cu întreruperi 31.08. 1949-22.07. 1977/ 18 ani la Aiud, din care 8 în zarcă, a memorat peste 10.300 de versuri cu care s-a eliberat, dăruindu-le iubitorilor de poezie; lic. în Ştiinţe Economice-Timişoara, Marcel Cazacu, deţ. pol. 16 ani; lic. în Litere, memorialist, erou pe frontul din Răsărit, prizonier, erou pe frontul de vest, Nicolae Călinescu, deţ. pol. victimă a reeducării Piteşti; lic. în teologie, părintele Adrian Cărăuşu, deţ. pol. cu peste 17 ani de închisoare; unul din şefii mişcării de rezistenţă<<Haiducii Dobrogei>>, cu o reţea de peste 2000 de partizani, Nicolae Ciolacu, deţ. pol., după 1990 se călugăreşte la M-rea Sâmbăta sub numele Nectarie; lic. în Teologie, pr. Ioan F. Coliţă, deţ. pol. ucis în lagărul de la Salcia-Măcin; absolv. al Şcolii de Comerţ, mobilizat pe front, adjunct de prefect-Prahova, intră în monahism la M-rea Sihăstria, Constantin-Marcu Dumitrescu, deţ. pol. între ’43-’64; lic. în Drept, comisar de poliţie, erou pe frontul de Răsărit, lic. în Teologie, cursuri în Filosofie, călugărit la Mănăstirea Putna, memorialist, Arhimandritul Alexandru Adrian Făgeţeanu, deţ. pol.; lic. în Teologie, luptător anticomunist, Părintele Petru I. Focşăneanu, deţ. pol., ucis la închis. Gherla în 1953; lic. în Teologie-Sibiu, pr. Ion Fulea, deţ. pol.; lic. în Teologie, erou pe frontul de Răsărit, fondatorul organizaţiei de luptă anticomunistă <<Gărzile Decebal>>cu 300 de voluntari în 4 judeţe, Părintele Filaret Gămălău, deţ. pol. cu peste 15 de temniţă; Pr. prof. univ. Dr. protopop de Făgăraş, Părintele Ioan Glăjar, deţ. pol.; scriitor, memorialist, George Popescu Glogoveanu, deţ. pol. timp de 23 de ani; absolvă Şcoala de Ofiţeri-Ploieşti şi Academia Teologică-Sibiu, memorialist, Părintele Nicolae Grebenea, deţ.pol. timp de 23 de ani; dublu lic.în Litere şi Drept, absolvă Şcoala de Ofiţeri de rezervă, erou pe frontul de Est, prof. erou al rezistenţei anticomuniste, Petru Hamat, deţ. pol. cu peste 15 ani de închisoare; lic. în Litere şi Filosofie, prof. Şef al Judeţului Alba, internat în lagărele germane, Vasile Hanu, deţ. pol.; comisar de poliţie, erou pe frontul de Răsărit, memorialist de război, Tiberiu Hentea, deţ. pol.; erou al rezistenţei anticomuniste, stareţul Evghenie Hulea, deţ. pol. ucis de securitate la Galaţi;  lic. al Facultăţii de Teologie-Cernăuţi, Dr. al Facultăţii de Teologie-Bucureşti, ilustru pedagog şi scriitor, poet, pr. prof. univ., min. secretar în Ministerul Cultelor, Părintele Ilie Imbrescu, deţ.pol. este ucis la închisoarea Aiud în 1949; lic. în Teologie-Bucureşti, călugărit la M-rea Bogdana-Bacău, luptător anticomunist, exarh al mănăstirilor din Oltenia, stareţ şi protosinghel Gherasim Iscu, deţ. pol. ucis în penitenciarul Târgu Ocna; stud. al Academiei Comerciale-Braşov, luptător anticomunist, mistic, Gheorghe jimboiu, deţ. pol. ucis la închis. Aiud în 1963; lic. al Facultăţii de Teologie-Bucureşti, preot misionar în Transnistria, Pătintele Ilie Lăcătuşu, deţ. pol. supravieţuitor, făcător de minuni după moarte, propus pentru canonizare; lic. în medicină, Aristide Lefa, deţ. pol., 16 ani de detenţie; lic. în Teologie, trecut prin reeducările Piteşti,părintele Mihai Lungeanu, deţ. pol.; lic. în Teologie-Iaşi, Părintele Ştefan Marcu, deţ. pol. peste 15 ani; lic. în Drept, mistic al grupului Valeriu Gafencu(V.G.), deţ. pol.; dublu lic. al Institutului Medico-Farmaceutic şi al Facultăţii de Biologie-Geografie, Dr. în Ştiinţe medicale, mebru-iniţiator al Centrului de Rezistenţă Armată din Codrul Fetea, fondator şi preşedinte al Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine Cristiana-Braşov, ctitorul unui azil de bătrâni în oraşul Săcele, Teofil Mija, deţ. pol. cu 14 de temniţă; lic. şi dr. în Teologie-Cernăuţi, pr. prof. univ., rector al Academiei din Cernăuţi, părintele Liviu Galaction Munteanu, deţ. pol., ucis la penitenciarul Aiud în 1961; lic. în Litere, mb. al grupului mistic „V.G.”, Marin Naidin, deţ. pol. cu 23 de ani temniţă; lic. în Teologie, ctitor, duhovnic, iscusit propăvăduitor şi mistic trăitor, părintele Ioan Negruţiu, deţ. pol.; stud. la Politehnica-Iaşi, Cornel Niţă, deţ. pol., ucis în 1950, la penitenciarul diabolic Piteşti; student, aprig luptător creştin, Mihai Niţă este arestat în ’42 şi ucis în Zarca Aiudului în 1954; lic. în Teologie, torturat la Piteşti, părintele Gheorghe Opriş, deţ. pol.; lic. în Teologie, luptător în organizaţia anticomunistă Vlad Ţepeş II, condusă de Gheorghe Popescu-Vâlcea, părintele Dumitru Iliescu Palanca, deţ. pol., ucis în lagărul Salcia, aruncat în groapa comună de la Agaua, în 1963; student al Academia Comerciale, lic. în Teologie, părintele Vasile Pătraşcu, deţ. pol.; ofiţer în rezervă, erou al celui de-al doilea război mondial, decorat cu Ordinul Coroana României şi Virtutea militară şi cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler cu spade, Nicu Păun, deţ. pol. cu peste 16 ani de temniţă; erou al celui de-al doilea război mondial cu 10 ani de lagăr la Vorkuta, rănit şi prizonier la Rostoc şi Buchewald, Nicu Popescu-Vorkuta, deţ. pol. cu peste 20 de lagăr şi temniţă; dublu lic. al Politehnicii Bucureşti şi al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale-Bucureşti, compozitor creştin, Traian Popescu-Macă, deţ. pol. cu 16 ani de temniţă; lic. în Filosofie şi Litere, internat în lagărele naziste Rostok şi Buchewald, temerar luptător anicomunist cu 10 ani de gulag sovietic, Eugen Raţiu, deţ. pol. cu peste 18 ani de închisoare; lic. în Teologie cu vocaţie de mare mărturisitor, un înflăcărat şi zelos luptător anticomunist, purtător al Crucii patriarhale, părintele Ioan Sabău, deţ. pol. în toate cele 3 regimuri dictatoriale; Dr. în Medicină, ilustru pedagog, luptător tenace, Ion Simionescu, deţ. pol. ucis în lagărul Peninsula-Taşaul în 1951; farmacist, oltean dârz, fiul aghiotantului Generalul-Prinţ Gheorghe Cantacuzino, Alexandru Ştefănescu, scriitor, memorialist, deţ. pol. din ’38 -’64, călugărit la M-rea Petru Vodă; lic. în Teologie-Sibiu, ctitor, părintele Gheorghe Tarcea, deţ. pol. ucis la închisoarea Aiud în 1963 şi aruncat în groapa comună din Râpa Robilor; ofiţer, poliglot, lic. şi dr. în Drept, ilustru avocat, erou pe frontul de vest, prefect de Braşov, scriitor, Traian Trifan, deţ. pol. între ’41-’64; absolvent al Seminarului Teologic-Craiova, poet, scriitor, purtător al Crucii patriarhale, Ilie Tudor, deţ. pol.; zelos luptător al rezistenţei anticomuniste, mare trăitor creştin, Vasile Turtureanu, deţ. pol. cu 23 de ani de temniţă; lic. în Teologie, luptător anticomunist, părintele Ilie Ţintă,deţ. pol. sub cele 3 regimuri de dictatură; învăţător, mistic, luptător aprig, Nicolae Ţoţea, deţ. pol. cu 25 de ani de temniţă; Dr. în Med. Dumitru Uţă-doctor fără de arginţi, deţ. pol. cu 23 de ani de Aiud; studiază 2 ani Geografia, lic. în Teologie, ctitor, duhovnic cu un har deosebit, scriitor-mărturisitor, părintele Constantin Voicescu, deţ. pol. ucis cu bune intenţii în 1997; lic. în Litere şi Filosofie, erou pe frontul din Răsărit, 6 ani prizonier, prof. Grigore Zamfiroiu, deţ. pol. devenit monahul Andrei; lic. în Teologie, deosebit propăvăduitor al Mântuitorului Hristos, ctitorul bisericii Sf. Gheorghe-Toronto, părintele Nicolae Zelea, deţ. pol.; lic. în Teologie, dârz misionar, ctitorul bisericii Hăşdate, purtător al Crucii patriarhale, părintele Gavril Zob, deţ. pol.; lic. şi dr. în Drept al Universităţii Regele Ferdinand-Cluj, brav luptător, creştin mărturisitor, Alexandru Popşor, deţ. pol. cu peste 15 ani de temniţă; student la Medicină, absolvent de Conservator, neînfricat luptător anticomunist Mircea Morărescu, deţ. pol.; lic. în Arhitectură, poet, trăitor mistic, Dragoş Morărescu, deţ. pol.; inginer, memorialist, luptător dârz, Gheorghe Jijie, deţ. pol.; student strălucit, caracter demn, erou al rezistenţei anticomuniste, Ion Jijie, deţ. pol., ucis în penitenciarul Aiud;  erou al rezistenţei anticomuniste, dârz şi tenace luptător, Gheorghe Grecu, deţ.pol.19 ani temnita Aiud; lic. alAcademiei Comerciale, caracter integru, zelos idealului său, profesor cu vocaţie, Ilie Alexandru Petrescu, deţ. pol., ş.a.   

  
            MARTIRIUL FEMEILOR:

  -dublu lic. în Litere şi Filosofie, arsă de vie în crematoriul din Bucureşti, Nicoleta Nicolescu, Şefa Cetăţuilor pe Ţară; absolventă a Academiei Naţionale de Educaţie Fizică, cursuri de Filosofie, prof. de sport, monahia Maria-Mihaela Iordache, deţ. pol., ucisă în închis. Miercurea Ciuc în Aprilie 1963; lic. în Teologie, prof. purtătoare a Crucii patriarhale, Anastasia Popescu (Mama Sica), deţ. pol.; asist. univ. la Fac. de Matematică-Univ. Iaşi, Viorica Pârnac, deţ. pol.; Dr. în med. Iolanda Popescu; lic. în Litere, prof. de lb. franceză, Liliana Codreanu, deţ. pol.; absolv. de Filologie, una dintre marile eseiste creştine, o adevărată instituţie a memoriei naţionale, prozatoare, mărturisitoarea Aspazia Oţel-Petrescu, deţ. pol.14 ani; Dr. în med., poetă, scriitoare de origine evreică, Ana-Maria Marin /Van Saanen, deţ. pol.; absolv. de A.S.E., Paula Agape, deţ. pol.; absolv. de ASE., Maria Ioraş, deţ.pol.; absolv. de ASE., Cornelia Novac, deţ.pol.; stud., aprigă luptătoare, eroina Lenuţa-Elena Faina, deţ. pol.; lic. în Filologie clasică şi modernă, asist. univ. poetă mistică, traducătoare, Zorica Laţcu/Maica Teodosia, deţ. pol.; Dr. în med., Adela Blănaru, deţ. pol.; lic. în Litere, prof. de lb. franceză, Flora Crăcea, deţ. pol.; lic. în Filologie, Alexandrina Teglaru Voinea,deţ. pol.; absolv. de ASE., Maria Roşca Brahonschi, deţ.pol.; stud., poetă, Eugenia  Indreica Damian, deţ. pol; Dr. în med. Elena Ana Bumbac, deţ. pol.; stud. la Acad. Comercială, luptătoare neînfricată, Şefa Cetăţuilor pe Ţară, Ecaterina Gâţă, deţ. pol. ucisă bestial şi profanată de maiorul Vasile Bulz la închisoarea Malmaison în 1949; Dr. în med. Nataliţa Nicolicescu Vasilcovschi, deţ. pol.; elevă a Şcolii Normale din Beiuş, de o frumuseţe angelică, Florica Sav, deţ. pol. omorâtă în penitenciarul Târgu Ocna în 1952; studentă eminentă, spirit serafic, temerară până la sacrificiu, Elena Bagdad, deţ. pol., etc.

   Un lot martiric este consemnat chiar în ziarul „România liberă”, din 20 Iulie 1991, p. 2: „Despre cele 55 de fete-eleve şi studente ucise mişeleşte-starea civilă comunistă nu pomeneşte nimic. Media de vârstă a deţinuţilor politici de la Tg. Ocna era sub 30 de ani. Majoritatea celor morţi acolo şi aruncaţi de-a valma în pământ era constituită din elevi şi din studenţi.”

   Credinţa, iubirea, crezul, dreptatea, adevărul, libertatea, patriotismul, erau Camarazii ideali de drum ai elanului tineresc naţionalist dacoromân: „Am mers pe urmele unui ideal sfânt, mărturiseşte eroina şi sriitoarea mistică Aspazia Oţel Petrescu, împreună. Unele am avut un rol mai modest, altele mai important, în marea dramă a patriei înrobite de comunism, dar fiecare rol a fost sublim prin suferinţă şi dăruire. Speranţa noastră şi credinţa noastră ne-au dat tărie. Am crezut nelimitat că, mergând cu fidelitate pe drumul Crucii asumate, ţinându-ne una de alta ca să nu rătăcim, vom fi de folos ţării şi neamului. În dura noastră peregrinare prin întristătoarele văi ale plângerii am reuşit să ni-L apropiem pe Domnul, să-L întâlnim în noi înşine, în aproapele nostru şi în magnifica Sa  creaţie oglindită atât în patria noastră cât şi în întregul univers.” (Aspazia Oţel-Petrescu-In Memoriam Spice. Ed. Elisavaros, Bucureşti, 2008, p. 135-136) 

   Ceata Maicilor mărturisitoare: Stavrofora Veronica Gurău, Mihaela Portase, Arhimandritele surori Olga şi Teodosia Gologan, Anghel Calidonia, Nimfodora Cuştiuliţă, Monica Pâciu, Florentina Bârdan, Stavrof. Tatiana Răduleţ, Nicoderma Vasilache, Patricia Codău, Nicodima-Hristu, Epiharia Muşat, Pangratia Mureşan, Maftidia Grancea, Filofteia Grunzişor, Epistimia Dănilă, Atanasia Iordache, Irina Lecca, Anastasia Porfiria Ciolac, Ana-Epraxia Danielescu, Eufrosina, Magdalena Bochi, Veronica Constantinescu, Olga Glejaru, Paisia Despina Băzăvan, Xenia, Veniamina Răducanu, Olimpiada Liţescu, Gabriela Cotârlan, Cipriana Cojocaru, Onisifora Rus, Tinca Popa, Silvia-Maria-Gabriela Vlad, Ecaterina Iordache ş.a.


                   SIMPATIZANŢI

  -prof. univ. Dr. în Teologie cu studii de specializare la Athena, Berlin, Munchen, rector al Academiei Teologice-Sibiu, mb. al Academiei Române, unul dintre cei mai mari dogmatişti ai lumii, Părintele Dumitru Stăniloae, doctor honoris causa al Univ. Bucureşti; studii teologice la Bucureşti şi Strasbourg, Dr. în  Teologie-Germania, pr. prof. Ieromonah, ales episcop de Hotin, Benedict Ghiuş; lic. în Teologie şi Litere, Dr. în Teologie, reputat cărturar, pr. prof. Ion V. Georgescu, deţ. pol.; lic. în Litere şi Filosofie, poet, prof. vorbitor a 5 lb. străine, Ilariu Dobridor, deţ.pol.; crit. şi istoric literar, teoretician, scriitor, prof. univ. Dr. Alexandru Ciorănescu, mb. de onoare al Academiei Româno-Americane din California, mb. fondator al Fundaţiei Culturale Române din Madrid;  eseist, folclorist, prozator, critic lit., poet, mb. coresp. al Academiei Române, consul gen. în Anglia şi Ierusalim, Marcu Beza; poet, prof. univ. la Fac. de Matematică a Univ. Bucureşti, Ion Barbu; G-ral; comandant al Lic. Militar „Mănăstirea Dealului”, Virgil Rădulescu; G-ral, cavaler al ordinului <>, Gheorghe Băgulescu; poet, filosof, eseist, public. dramaturg, academician, Lucian Blaga; poet, eseist, Dan Botta; poet, actor, Emil Botta; poet, eseist, traducător, Ion Caraion; poet, publicist, Virgil Carianopol; lic. în Fizică-Chimie cu specializări în Suedia şi Anglia, prof. univ. Dr. , rector, Eugen Chirnoagă; g-ral erou, prizonier, min., Platon Chirnoagă; g-ral, Gheorghe Costandache; poet, eseist, memorialist, prof. univ. Dr. în Teologie cu studii de specialitate la Viena, Nichifor Crainic; poet, public. profesor, ataşat de presă la Sofia, Nicolae Crevedia; poet, public. parlamentar, prof. univ. Dr. în Economie, fondatorul „L. A. N. C., A. C. Cuza; G-ral Nicolae Dona; scriitor, eseist, Dr. în Filosofie, ataşat cultural la Londra şi Lisabona, reputat istoric al religiilor cu o strălucită carieră universitară în SUA, propus de Academia Franceză la candidatura Premiului Nobel pentru Literatură, Mircea Eliade; poet, romancier, public., prof. univ. în Italia, Argentina, Franţa, Spania, Vintilă Horia; logician, gânditor creştin, filosof, formator de  Şcoală filosofică, prof. univ. Dr. cu specializare în Germania, Nae Ionescu; prof. univ. chimist, cărturar şi savant, Gheorghe Longinescu; g-ral Ion Macridescu; g-ral Ioan Arbore, martir, mort în penit. Văcăreşti în 1954; diplom., om politic, prof.univ. Dr., economist de reputaţie internaţională, Mihail Manoilescu; g-ral Dumitru Mehedinţi; etnograf, geograf, prof. univ. Dr. savant, mb. al Academiei Române, reputat pedagog, Simion Mehedinţi; poet, fabulist, deţ. pol. mort în închisoare, Vasile Militaru; principele Nicolae de Hohenzollern; eseist, filosof al culturii, stud. univ. cu specializări în Franţa, deţ. pol., Constantin Noica; prof. univ. Dr. fiziolog de reputaţie mondială, descoperitorul insulinei, propus pentru Premiul Nobel, care i s-a furat, Nicolae C. Paulescu; prof. univ. Dr., rector, mb. al Academiei Române, reputat filolog de talie europeană, Sextil Puşcariu; g-ral Mihail Racoviţă; scriitor, public. Dr. în med., deţ. pol., Nicolae Roşu; scriitor, public. prof. univ. de limbă germană, Ion Sân-Georgiu; poet, public., Barbu Sluşanski; poet, prozator, Mircea Streinul; g-ral Ion Tarnoski; mare gânditor creştin, filosof de autoritate socratică, renumit economist cu studii de Drept la Berlin, deţ. pol., Petre Ţuţea; Lic. în Litere şi Filosofie, Dr. în Filosofie la Roma, Dr. în Drept, deţinător a numeroase premii internaţionale, George Uscătescu; economist, sociolog, filosof cu studii în Filosofie şi Drept la Bucureşti şi Paris, deţ. pol. Mircea Vulcănescu, martir al închis. Aiudîn 1952; lic. în Teologie la Cernăuţi, absolv. al Şc. Militare din Bacău, pr. apoi Arhimandrit, Iloarion Argatu-ctitorul Mănăstirii Sf. Cruce-Brusturi; erou, arhimandrit Pimen Bărbieru, deţ. pol cu 14, 9 ani de temniţă; lic. în Teologie, pr. paroh, apoi monah, Valentin Bilţ, deţ. pol. ucis în închis. Aiud în 1960; Preşedintele Consiliului Naţional Român, erou- luptător, artizan al Marii Uniri, pr. militar, senator, Iosif Coriolan Buracu, deţ. pol.; absolv. de Teologie, erou-martir pe frontul din Rusia, Horea Buracu; lic. în Filologie-Iaşi, prof. poet, memorialist, fondator şi senator PNŢ-Mehedinţi, Mihai Buracu, deţ.pol. reeducat la Piteşti; poet de geniu, dramaturg, mb. al Uniunii Scriitorilor din România, distins cu numeroase premii, Robert Eisenbraun alias Cahuleanu alias Andrei Ciurunga, deţ. pol. supranumit Poetul Canalului; sculptor bisericesc, erou pe frontul de Vest, lic. în Teologie, călugărit în ’48., arestat în 3 rânduri: ’48-’49, ’59-’66 şi 1988 la Jilava.,ctitor, mare duhovnic, cel care l-a încreştinat şi l-a botezat pe omul de cultură Nicolae Steinhardt, Mihai-Mina Dobzeu, deţ. pol.; lic. în Filosofie şi Litere, absolv. de Drept, doctorand în Teologie, ofiţer-erou în războiul din Răsărit, călugărit la M-rea Cernica, iar la 6 August 1952, va îmbrăca marea schimă, fiul generalului Dumitru Dorobanţu, Nil Dorobanţu, deţ. pol.; lic. şi Dr. în Teologie, pr. prof. univ. Gheorghe I. Drăgulin, deţ. pol.; pr. prof. Dr. în Teologie, rector la Acad. Teologică Arad, cursuri de Litere şi Filosofie la Cluj, premiat de Academia Română, Ilarion V. Felea, deţ, pol. „între cei 5.000 de prizonieri politici din Aiud, asistaţi de cei 400 de preoţi ortodocşi”, ucis în închisoare în 1961; lic. şi Dr. în Filosofie la Roma, lic. în Teologie la Roma, Dr. în Teologie la Lwow,  pr. prof. la Academia Teologică-Cluj, Alexandru Filipaşcu, coautor al Istoriei Bisericii Române-2vol., ucis în lagărul Valea Neagră-Canal în 1952; lic. în Teologie-Cluj, Dr. în Teologie-Sibiu, pr. prof. mare duhovnic, ctitor, Ioan Iovan, deţ. pol.;  lic. în Teologie, luptător în organizaţia anticomunistă Babadag, părintele Aurel Lazarov, deţ. pol., ucis în penitenciarul Aiud, în 1960; lic. în Teologie, erou al primului război mondial, cel mai mare misionar român al secolului XX, mare propăvăduitor de cultură creştină, cel mai mare bibliofil, peste 500. 000 de cărţi confiscate şi arse de securitate, luptător în Oastea Domnului, protosinghel Nicodim Măndiţă, deţ.pol.;  dublu lic. în Teologie-Cluj şi Litere şi Filosofie, Dr. în Teologie-Cernăuţi, cu studii postuniversitare la Strasbourg, Dr. în Teologie-Berlin, părintele Florea Mureşan, deţ.pol., ucis în penitenciarul Aiud în 1961; student eminent în anul V la Facultatea de Medicină-Cluj, ucis de securitate în 1985; dublu lic. în Litere şi Teologie, descendent al unei caste clericale-Neagovici, cu preoţi ce au păstorit peste 200 de ani ortodocşii din Depresiunea Buzăului,  părintele Aurel Negoescu, deţ. pol., ucis la Canal-Capul Midia în 1952; Dr. în med. mobilizat în ’41, pe frontul din Basarabia, medic de Batalion, primul doctor din România care operează pe cord deschis, Iosif Nicolescu, deţ. pol.; student în ultimul an la Politehnica-Bucureşti, mistic al grupului „V.G.”, Gheorghe Niţescu, deţ. pol., ucis în penitenciarul Târgu Ocna în 1950; lic. în Teologie, părintele Zosim Oancea, deţ.pol. 15 ani; lic. în Teologie-Bucureşti, dr. Doc. în Teologie-Athena, cursuri postuniversitare în Istorie, Filosofie şi Litere la Leipzig, Sorbona, Paris, prof. univ. Teodor M. Popescu, deţ. pol.; lic. şi Dr. în Filologie, prof. univ., scriitor, publicist, traducător, Mihai Rădulescu, deţ. pol.; neînfricată luptătoare a Rezistenţei anticomuniste, cu o demnitate rar întâlnită, Elisabeta Rizea, deţ. pol. cu 13 ani de temniţă; lic. în Teologie, ctitor, mare duhovnic, memorialist, părintele Constantin Sârbu, deţ. pol.; lic. în Teologie, unul din stâlpii Ortodoxiei, părintele Ilie Stan, deţ. pol. ucis în penitenciarul Aiud în 1962; dublu lic. în Litere şi Drept, Dr., scriitor, critic literar, eseist, publicist, filosof, evreu, Nicolae Steinhardt, deţ. pol., încreştinat în închisoare; lic. în Teologie, stareţ al M-rii Neamţ, arhimandritul Haralambie Vasilache, deţ. pol. omorât în 1962, la închisoarea Gherlea; lic. în Teologie-Bucureşti, Dr. în Teologie-Chişinău, scriitor, redactor, iniţiator al mişcării Rugul Aprins, stareţ, ctitor, Arhimandritul Vasile Vasilache, deţ. pol., etc.  
Ceata Voievodală a Prinţilor-o numim reprezentativ:  Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino, George Manu, Mihail Sturdza, Ilie Vlad Sturdza,  Principele Nicolae.

   Ceata Ierarhilor, membri, simpatizanţi, pătimitori; a Teologilor-Preoţilor, Monahilor şi Monahiilor însumează după afirmaţia Părintelui Dumitru Stăniloae, cca. 6 000 de preoţi, după Cicerone Ioaniţoiu, circa 4 000 de preoţi: „din care 10%, circa 400 au fost ucişi în temniţă.” (Cicerone Ioaniţoiu-Persecuţia creştină în România-Casa, anul III, nr. 2/1996, RFG; Preoţi cu crucea-n frunte- Casa, anul IV,nr. 3/1996, RFG; Dr. Manfred Zeidler-Denn ich sah vor mir unser Heer,voll des groBen Zornes, Ilja Ehremburg- FAZ Nr. 71/24.03.95.

 În dicţionarul statistic intitulat Biserica întemniţată. România 1944-1989, document apărut sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, alcătuit de Paul Caravia,Virgil Constantinescu şi Flori Stănescu, fără limitări confesionale, se găsesc înregistrate 2544 de persoane, între care 2398 de persoane aparţinând diferitelor confesiuni: ortodocşi-1725; greco-catolici-226; romano-catolici-165; protestanţi şi neoprotestanţi-90; de alte religii-36.

În studiul introductiv, neincluşi în corpul dicţionarului sunt menţionaţi şi: 31 de ierarhi ortodocşi, scoşi din scaun, sechestraţi sau exilaţi, unii morţi în împrejurări pe cât de obscure, pe atât de suspecte, ca Irineu Mihălcescu sau Nicolae Popoviciu, peste 1500 de cazuri de personal ecleziastic epurat, precum şi 60 de monahi despre care se ştie cu certitudine că au sprijinit Mişcarea naţională de rezistenţă.” (Răzvan Codrescu-Jertfelnicia ortodoxă în anii comunismului, în Din Temniţe spre Sinaxare.Volum coordonat de Danion Vasile. Ed. Areopag, Bucureşti, 2011, p. 36-37)

Ceata Dascălilor-prezentă în Catalogul prof. Contantin Totir-Bistriţa Năsăud, cu dascălii şi învăţăceii persecutaţi, strămutaţi, deportaţi, arestaţi sau ucişi în timpul comunismului (6 martie 1945-16 Decembrie 1989), în care citim cifra de 3788 (listă incompletă)
   Între primele texte tipărite după Evenimentele din 1989, se află articolul Pr. prof. univ. Dr. Gheorghe I. Drăgulin: Victimele puşcăriilor comuniste şi ale revoluţiei în atenţia aghiografului contemporan, publicat în revista „Biserica Ortodoxă Română”, CIX (1991), nr. 7-9, pp. 91-98, în care se atenţionează: „Se crede că în timpul defunctei orânduiri comuniste au funcţionat în ţara noastră 160 de închisori. Prin ele au trecut două milioane de deţinuţi politici, dintre care trei sute de mii au fost ucişi („Rezistenţa”, 1/ 1991, p. 3). Alte surse dau cifra de trei milioane de pedepsiţi politic, cinsprezece mii dintre ei devenind eroi ai morţii legale(„România liberă”, 17-18 Aug. 1991, p. 3).

   Simpatizanţi străini şi laureaţi ai Premiului Nobel: Claude Bernard, Jean Lacroix, Merleau-Ponty, John C. Eccless, Jacques Monod, Heinz Pagels, Victor Weisskoph, Roger Sperry, Niels Bohr, Lyall Watson, Claudio Mutti, Julius Evola, Michelle Rallo, Dr. Iefim Haritonovici, Ariel Kaspy, Wolfgang Geiger, Baruch Kimmerling etc.

   Evrei-proromâni: Ana Maria-Marin, Pr. Nicu Steinhardt, Mihail Sebastian, Edgar Papu, Oscar Lemnaru, rabinul David Şafran, Vasile Noveanu, Cătălin Ropală, Iancu Kahana, Abramovici, Max Frohlich, Carol Beiniş, Iancu Avram, Adalbert Heimovici, Sora Maria Judith, Hary Brauner, Marcu Beri, Lazarovici, David Solomon, Victor Isac, Paul Goma, etc.

    Scriitori străini şi evrei proromânism: Armin Heinen, Kurt W. Treptow, Nicholas M. Nagy-Talavera, Felix Aderca, M. Gaster, H. Tiktin, Stephane Courtois, Jean-Loui Margolin, Jean-Louis Panne, Karel Bartosek, Nicolas Werth, Andrzej, Paul Johnson, Richard Pipes, Karl Radek, Maurice Pinay, Roger Garaudy, Moshe Zimmerman, Tomas Escolar, Carlo Sburlati, Michel Mourre, Denami Haider, Francisco Veiga, Gunter Klein, Gerald J. Bobango, Klaus Liepelt, Klaus Charle, Klaus P. Beer, E. Saleo, Jerome et Jean Tharaud, Nydia de Fernandez Periero, L. B. Tua,  Pierre Milza, A. Panini-Finotti, J. Nieto, Hanna Arendt, Stanley G. Payne, Ernst Nolte, George L. Mosse, Eugen Weber, Hans Rogger, Walter Laqueur, S. J. Woolf, F. L. Carsten, Peter F. Sugar, Gilbert Allardyee, M. A. Leden, Stephen Fischer, Emanuel Turczynski, Philip Rees, Scott Anderson, John Lee Anderson, Jeliu Jelev, Mariano Ambri, Joseph Rothschild, A. W. Palmer, C. A. Macartney, Ezra Mendesohn, Vincent E. McHale, Sharon Skowronski, Martin Broszat, Andreas Hillgruber, N. I. Lebedev, Teodor I. Armon, Hugh Seton-Watson, Henry L. Roberts, Rene Ristelhueber, Henri Prost, P. Shapiro, S. M. Carrington, Paul Guiraud, Ewald Hibbeln, Jean-Paul de Longchamp,  Keith Hitchins, R. J. Crampton, Larry L. Watts, Misha Gleen, Erich Fromm, Eric Hobsbawm, Michael Joseph, Michel Bertrand, Juan  J. Luis, Charles  Vaugeois, Garry Allen, Johan Urwich, Matthias Rub, Oskar Uskert, Tom Gallagher etc.

   La toate aceste Răstigniri de credinţă şi iubire se mai adaugă: Ceata Cruciadei Copiilor-cu sutele de elevi; Ceata Mucenicilor-cu miile de studenţi în frunte cu cei de la Piteşti, Cruciada Canalului cu sutele de mii de morţi, Cruciada Poporului-cu milioanele de prigoniţi, în multe forme, cei de ieri, de azi şi poate de mâine...

   Graţie revoltei: după unii, Revoluţiei din ’89, după alţii, Loviturii de stat, s-a permis giganticul aflux al unei uriaşe literaturi memorialistice concentraţioniste în care au răsărit Icoane, Arhetipuri şi Modele din sânul poporului creştin ortodox, reprezentate sub Aurele clerului, a mirenilor şi a monahilor, ce s-au jertfit pentru Glie şi Cruce.

   Redăm o mică parte din Memorialistica mărturisitoare, subliniată de scriitorul şi poetul creştin Răzvan Codrescu:

   Ioan Bărdaş, Calvarul Aiudului. Din suferinţele unui preot ortodox. Ed. Anastasia, Buc., 199; Dimitrie Bejan, Oranki. Amintiri din captivitate. / Viforniţa cea mare.Ed. Tehnică, Buc., 1995, 1996; Liviu Brânzaş, Raza din Catacombă. Jurnal de închisoare./ Martor într-un proces moral. Ed. Scara, Buc., 2001/ Ed. Brad, 2000; Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Şapte cuvinte către tineri. Războiul întru Cuvânt. Cuvinte către tineri şi alte mărturii. Ed. Anastasia Buc., 1996,/ Ed. Nemira; Nicolae Ciolacu-Monahul Nectarie, Haiducii Dobrogei. Rezistenţa armată anticomunistădin munţii Bagdadului. Col. „Omul Nou”, Hallandale-Florida,1995; Nicu Crăcea, Dezvăluiri legionare, 5 vol., [în regie proprie], Buc., 1994-2001; Mina Dobzeu (botezătorul lui N. Steihardt), Trei strigări împotriva lui Antihrist. Istoria adevărată a pustnicului de la Brădiceşti. Ed. Anastasia, Buc., 1999; Nicolae Grebenea, Amintiri din întuneric. Ed. Agora, Iaşi, 1998; Părintele Marcu de la Sihăstria, Mărturisirea unui creştin. M-rea Petru Vodă, 2007;  Zosim Oancea, Datoria de a mărturisi. Închisorile unui preot ortodox. Ed. Harisma, Buc., 1995; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991. (Din Temniţe..., op. cit. p. 38-39)

   Ulterior avalanşa lucrărilor memorialistice au umplut un ocean creştin al mărturisirilor ortodoxe.   

                                          CONCLUZII

 Am strans o parte din lucrările publicate ale acestor mari mărturisitori Dacoromâni, doar 3258 de volume cuprinzand opere de orice gen literar.

   Gama divers abordată surprinde în cea mai mare parte prin: memorialistică concentraţionară, lucrări de referinţă în teologie ortodoxă, istorie, filosofie, sociologie, medicină, literatură, artă, memorii de război, eseistică creştină, teatru socratic-creştin etc.

   Alături de opera scrisă se adaugă diferitele edituri, reviste, cenacluri, fundaţii, asociaţii, ligi, apoi numărul mare al operelor de artă bisericească, obiecte de cult liturgic, acatiste, imne, psalmi, ctitorii, realizările privind desăvârşirea vieţii ortodoxe întru Hristos, prin pedagogie, cultură, ştiinţă, monahism, cler mirean, prin discipolii pe care i-au format spiritual în toate domeniile creştine, în ţară şi în străinătate, prin demnitate, mucenicie şi sfinţenie, minunile şi binecuvântările în timpul vieţii şi cele după urcarea lor la ceruri.

   Dincolo de toate aceste întregiri memorabile şi divine privind suferinţa, credinţa, adevărul, dragostea şi mărturisirea, sublima lor înălţare spirituală a fost şi este binecuvântarea Jertfei supreme asumate prin puterea Crucii izbăvitoare, biruitoare şi înălţătoare.

   Mărturisitorii Dreptei credinţe au acumulat cel mai profund şi mai măreţ Tezaur al suferinţelor, cea mai pură radiografie a trăirilor mistice, cea mai divină înălţare creştină, izbăvitoare: iertarea călăilor lor: „o mare parte dintre legionari trăiseră în închisori monahismul la modul cel mai profund şi exigent.” (Fabian Seiche-op.cit. p. 305)

   Marele patriarh Justinian Marina, plin de smerită recunoştiinţă faţă zecile şi sutele de mii de jertfe curate ale mărturisitorilor prigoniţi şi pătimitori din închisori, mulţumindu-I lui Dumnezeu, îi mărturiseşte părintelui Ioan Negruţiu: „Părinte, nu ştim cum să vă mulţumim că ne-aţi salvat Biserica! Ortodoxia noastră a amuţit aici (în libertate, n.a.). Altarele româneşti sau mutat în închisori!”, iar părintele, unul dintre cei persecutaţi pentru credinţă şi adevăr, privitor la celulele devenite altare mărturiseşte cu emoţie: „Se mutaseră în aceste lagăre şi temniţe mii şi zeci şi sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea ţara. Toate instituţiile de bază ale societăţii noastre erau foarte bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultăţile, inclusiv cea de Teologie; fostele guverne împreună cu armata, clerul şi călugării, şcolile şi întreprinderile, muncitorii şi ţăranii nedispuşi să-şi vândă sufletele satanei ş.a.m.d. Numai Bunul Dumnezeu ştie numărul şi numele victimelor, aduse ca nişte oi spre junghiere... şi trecute prin rigorile torturilor, aplicate de călăi cu înaltă calificare, prin proba cumplitelor răngi, a focului, a varului nestins, a înfometării, a frigului, a terorii şi a umilinţelor de tot felul.” (Din Temniţe spre Sinaxare, volum coordonat de Danion Vasile, cu binecuvântarea I.P.S. Justinian Chira al Maramureşului şi Sătmarului. Ed. Areopag, Bucureşti, 2011, p. 24-25)

   Tot în cadrul şi contextul suferinţei, al jertfei şi al mărturisirii grăieşte şi Voievodul Ortodoxiei, cum îl numea Românul creştin Dan Puric pe Părintele Iustin Pârvu: „Noi purtăm această cruce a Gherlei, a Aiudului, a Sighetului, pentru ca să răsplătim toate păcatele neamului nostru, de la începuturile vieţii politice după secolul XIX şi până în prezent. Dacă va veni peste noi o altă pedeapsă, şi care va veni numaidecât, va veni pentru nerecunoştiinţa noastră a românilor ortodocşi care călcăm pe jertfele martirilor. Oriunde ne-am îndrepta e picătura de sânge pe metru pătrat.
   Dacă Biserica noastră ortodoxă nu se va apropia cu toată dragostea, cu tot dinadinsul de jertfa acestor tineri, vom avea soarta cea mai degradantă şi mai disperată a popoarelor care au dispărut de pe harta Europei. De aceea, nu ne rămâne astăzi decât să ne reîntoarcem la cei pe care prin aceste jertfe înalte Dumnezeu i-a ales şi i-a aşezat să moară în cele mai groaznice chinuri.” (ibid.p. 11)
   Mărturisitorii dacoromâni contemporani au fost chemaţi şi aleşi întru Mântuitorul Hristos, ca prin mesianismul jertfei lor să de-a suflet, conştiinţă şi viaţă înnoitoare martirologiei ortodoxe universale.

   Numărul aproximativ al martirilor ucişi de Vidra Roşie se estimează la peste două milioane jumătate de mucenici: „ Amploarea operaţiei de deportare precedată de arestări, afirmă Gh. Boldur-Lăţescu în „Gulagul românesc în cifre, p. 15-20), între   50 000-200 000 pentru perioada 1949-1960, sau mai plauzibil a 2. 000. 000 de ţărani, din rândul cărora circa 200 000 au murit în detenţie sau în lagăre de muncă forţată.” (Alexandru Bidian-Der Tag der gefangenen Nationem- Pressekonferenz Bonn 15.07.89)

În bilanţul estimării numărului deţinuţilor politici Doctorul Florin Mătrescu citează: „Venerabilul patriot şi istoric anticomunist Cicerone Ioaniţoiu afirmă că aproape 3.000.000 de români au trecut prin temniţele comuniste. Din aceştia, circa 250.000 zac în gropile comune presărate pe tot cuprinsul ţării.” ( Florin Mătrescu- Holocaustul Roşu, Ed. Irecson, Bucureşti, 2008, p.132). Doctorul Mătrescu merge mai departe şi adună suma parţială a victimelor anticomuniste în lucrarea sa istorică de anvergură internaţională Holocaustul Roşu, vol. I, stabilind cifra de 2. 451. 400 de martiri, astfel: 180 000 prizonieri în URSS; 500 000 ucişi în lagăre şi închisori; 200 000 ucişi în timpul colectivizării forţate; 1. 400 în Revoluţia din Decembrie; 10 000 în cadrul Mişcării de partizani; 60 000 în perioada ceauşistă; 1. 500. 000 în Basarabia şi Bucovina, ca teritorii înstrăinate.(Florin Mătrescu-Holocaustul Roşu Addenda. Ed. Irecson, Bucureşti, 2008, p. 27)

   Numărul aproximativ al martirilor supravieţuitori agăţaţi ca nişte zdrenţe de viaţă depăşeşte cu mult cifra de un milion şi jumătate.
   Numărul aproximativ al celor persecutaţi şi prigoniţi între anii 1945-1989, trece cu mult peste două milioane de români creştini.
   Numai numărul victimelor regalo-carliste asasinate între 30 Nov. 1938-22 Sept. 1939, girate de patriarhul-premier Miron Cristea a fost de 286, iar pe perioada mandatului exclusiv al lui dictatorului Carol-Lupescu statistica victimelor se aproprie de 350 de persoane ucise.

   „Din cei 3-4 000 000 de deţinuţi de la noi, spune Fabian Seiche, peste 800 000 şi-au lăsat oasele acolo.” (Fabian Seiche-Martiri şi mărturisitori din secolul XX Închisorile comuniste din România. Ed. Agaton-Făgăraş, 2010, p. 273)

   Numai la Salcia-Brăilei în satul Agaua, în gropile comune, mărturiseşte părintele Viorel Roşu: „au fost aruncaţi peste 3000 de deţinuţi politici.”  (ibid. p. 401)

   Canalul care se revărsa cu sute de mii de martiri în Marea Neagră o făcuse Roşie: „Canalul Dunăre-Marea Neagră, în 1949 folosea munca a 60.000 de persoane, iar în 1951 se ajunsese la 300.000; cota de morţi ajunsese la un moment dat la 400 pe zi.” (Florin Mătrescu, op. cit. vol. I, p. 133)

   „Numărul total al locurilor de detenţie, continuă Doctorul Mătrescu, era de peste 120 şi capacitatea de circa 96.000 de locuitori în perioadele de <>, 100% ocupate, dar cu o medie pentru 1948-1964 de 75.000!...În intervalul 1964-1990 au decedat 500.000 de foşti deţinuţi politici, ceea ce înseamnă o medie anuală de deces de 39,5%..., se poate presupune că, în condiţiile de detenţie, rata era de 20-30 de ori mai mare. raportând acest coeficient de multiplicare la rata normală a mortalităţii în ţară şi pentru o grupă de vârstă medie (40-44 ani), se poate deduce un număr de 500.000 de morţi... În închisorile comuniste cu regim înspăimântător vizând exterminarea şi deţinând cote de lichidare mult mai mari faţă de medie, cifra totală (provizorie) a morţilor în România, victime ale regimului comunist va creşte, în acest context, de la 411.000 (raportată în ediţia precedentă cu 300.000, dat fiind că cifra celor omorâţi în lagăre şi închisori era estimată la numai 200.000. Se ajunge astfel la o cifră globală a victimelor <>, în România (exceptând Basarabia , Bucovina şi restul provinciilor româneşti), de 891.500 de morţi.” (Vezi, Garry Allen, op. cit., / Johan Urwich- Strigătul Golgotei răsăritene. Verlag Kommittee der Gefangenen Nationem Munchen 1986; Filip Păunescu-Cunoaşterea şi combaterea comunismului. Libertatea anul 8, nr. 72, Martie 1989; Constantin Dumitrescu-Cetatea totală. Jon Dumitru Verlang, Munchen, 1982;  Gh. Boldur-Lăţescu-Gulagul românesc în cifre; FAZ Nr. 294/19.12.89; Matthias Rub-Albanien vor cinen Neubeginn?-FAZ Nr. 162/16.07.97)

   -De ce se preferă Raportul oficialului Tismăneanu (Tismineţchi) recrutat din elita comunistă, demn urmaş al mentorilor cominternişti, deci girant şi garant fidel al lor: „La provocare noi răspundem cu teroare, cu o întreită teroare; iar, dacă va fi nevoie, vom recurge la o şi mai aspră teroare”(Lenin) sau îndemnul lui Ilia Ehrenburg: „Ucide-i!” „Nemţii nu sunt oameni! Noi nu vom vorbi, noi vom omorî!” ori expresia generalului roşu, cehul Ingr: „Când va veni ziua noastră, întreaga naţiune va urma strigătul de luptă al husiţilor; loveşte-i, ucide-i, nu lăsa pe nimeni în viaţă!”, ca să nu mai vorbim de laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel-Părintele holocaustului..., care n-a vrut să ştie că Holocaustul roşu a exterminat peste 1.200.000 de români (Puncte Cardinale, Nr. 10, Oct. 2002), iar la scară mondială cca. 355.602.300 de oameni (Dr. Florin Mătrescu, Holocaustul Roşu, op. cit. Addenda, p. 27), dintre care  peste 250.000.000 de creştini, puţin poate comparabil cu cifra reclamată de evrei şi ştiind de fapt că atât holocaustul împotriva lor cât şi holocaustul roşu împotriva zecilor de popoare au avut de fapt acelaşi numitor privind autorii persecuţiilor.

   În cartea sa <> Elie Wiesel declara: „A consequence was that Sighet became Maramorosszighet again. The population joyfully greeted the first <> units of the Hungarian Army:troops on bicycles. My mother, too, was pleased with our change of nationality. For her it was a king of return to her childhood for whitch thanks were due to God”, la pagina 28.
   În cartea sa Elie Wiesel se opreşte şi comemorează momentul primelor zile când în Sighet au intrat trupele ungureşti, iar comunitatea maghiară şi cea evreiască din oraş exalta bucuroasă că <>.
  În traducere românească, autorul încântat şi la fel de bucuros spune: „O consecinţă a fost aceea că Sighetul a devenit din nou Maramorosszighet. Populaţia a salutat cu bucurie primele unităţi <> ale armatei ungare: trupe pebicicletă. Şi mama mea s-a bucurat de schimbarea naţionalităţii. Pentru ea aceasta a însemnat o întoarcere la copilărie, fiind recunoscătoare lui Dumnezeu.” (aceeaşi pag., 28)  

Deci, de ce Tismineţchi, care retuşează, mistifică, manipulează, cosmetizează, eludează fenomenul concentraţionar pentru a da comunismului o faţă umană, vis-a-vis de Raportul Doctorului Florin Mătrescu, care se acreditează cu autoritatea celor 1870 de lucrări bibliografice de mare referinţă mondială?!?

   „Mişcarea Legionară înainte de toate este o şcoală a prefacerii interioare, a caracterelor, aşa cum cere şi Biserica. Nu e vorba de o suprapunere între Biserică şi Mişcare, ci de un punct comun: şcoala legionară urmăreşte formarea omului interior pe care Biserica urmează să-l înduhovnicească. Nu întâmplător, Mişcarea a dat procentul covârşitor de jertfe în închisori (peste 70% din deţinuţi, peste 90% din martiri!) (Fabian Seiche, op. cit., p. 265)

   Numărul în conştiinţa celor care a rămas cinstirea mărturisitorilor dacoromâni este de ordinul multor milioane.

   „Comunitatea generală a Ţării (spune scriitorul evreu-român Victor Isac), n-ar avea decât de câştigat acceptând Mişcarea Legionară sub onorabilitatea ei socială, independent de latura politică, putând îndeplini rolul de <>, pentru decăzuta societate românească. Ea deţine secretul angajării românilor spre corectitudine, onorabilitate şi generozitate în viaţa politică, ce ne lipsesc acum cu desăvârşire, striviţi fiind de corupţie, desfrâu şi iresponsabilitate.”(Victor Isac-O istorie obiectivă a Mişcării Legionare. Ed. „Călăuza”-România, Ed. Deva, p. 38)

   Fiecare mărturisitor al dreptei credinţei şi al adevărului întru Iisus Hristos este un adevărat teolog al trăirii, nu instituţionalizat.

   Prin urmare după logica securistului căpitanul Ion Teodoru (de fapt, singura teorie corectă a securităţii), care l-a anchetat pe marele profesor şi teolog al gândirii ortodoxe naţional-universale, Teodor M. Popescu, arestat între 4-5 Martie 1959, precum că: „Eşti legionar pentru că eşti teolog, şi fiind teolog eşti anticomunist, iar a fi anticomunist înseamnă a fi legionar!” (Un Martir al Crucii. Viaţa şi scrierile lui Teodor M. Popescu. Ed. Christiana, Bucureşti, 2006, p. 122)

 Prin urmare, înseamnă că aproape tot poporul care a fost şi este anticomunist este legionar şi ca atare trebuie re-prigonit, re-arestat, re-condamnat, re-persecutat sau chiar suprimat. 

   În iadul deznădejdii concentraţioniste zidit de dujmanii lui Dumnezeu şi ai Neamului nostru, creştinii ortodocşi au înfipt Crucea nădejdii convertindu-l într-un iad al smereniei. Turnând bucurie peste suferinţă au făcut din ger, din gratii, din cătuşe, din lanţuri, din torturi, din foame, din umilinţă, din mizerie, din deportări..., căldură, comunicare prin morse, sculpturi pe os, creaţie, comuniune mistică, trăire hristică, înălţare spirituală.

   Dar, fiecare persecuţie îndreptată împotriva spiritului ortodox provoacă la rândul ei renaşterea unei culturi creştine, duhovniceşti, nepereche, nemuritoare şi de valoare cosmică.

   Faptul că Mişcarea Legionară nu a fost alceva decât o Înaltă Şcoală a trăirii creştin-ortodoxe se explică şi prin râvna celor mai încoronate sau neîncoronate capete ale poporului român, cum au fost regele Mihai şi Conducătorul Ion Antonescu-reprezentanţii de vârf ai Statului Naţional Legionar Român, cu dorinţa de a-şi „înfia” Mişcarea naţionalist-creştină.

   Generalul Ion Antonescu, după ce îmbrăcase deja cămaşa verde, pe 6 Octombrie 1940, la o lună de la biruinţa revoluţiei legionare, cu prilejul manifestaţiei de amploare din capitală: peste 100.000 de legionari între cei circa 500.000 de demonstranţi cu totul..., [„Regele Mihai, consemnează Horia Sima, ar fi vrut să fie cu noi şi chiar să îmbrace cămaşa verde, dar a fost oprit de Antonescu. Aceasta am aflat-o mai târziu de la Şeful Casei Militare a Regelui] (Horia Sima-Era Libertăţii. Statul Naţional Legionar, vol. I, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1982, p. 145-147), Antonescu deci, se adresa la Iaşi prin jurământ regelui Mihai, la 8 Noiembrie 1940, cu aceste cuvinte memorabile atunci:
   „A VRUT DOMNUL, SIRE, CA ZIUA MAJESTĂŢII TALE SĂ FIE ZIUA DE PROSLĂVIRE A BIRUINŢEI LEGIUNII ARHANGHELULUI MIHAIL. ESTE ŞI ACEASTA UN SEMN CARE NE VINE DE DINCOLO, O ÎMPLETIRE DE DESTINE. SĂ NE LEGĂM CREDINŢA ÎN MAJESTATEA TA DE ÎNSĂŞI CREDINŢA LEGIONARĂ, PENTRU CA BIRUINŢA LEGIONARĂ SĂ FIE ŞI BIRUINŢA MAJESTĂŢII TALE, IAR ZIUA MAJESTĂŢII TALE SĂ FIE DE-A PURURI ZIUA LEGIUNII!
AICI ÎN IAŞI, CORNELIU ZELEA CODREANU ŞI-A AFIRMAT ÎNTÂIA OARĂ CREDINŢA LUI NEBIRUITĂ ÎN PUTERILE NEAMULUI ŞI FAPTA LUI DE ÎNNOIRE RĂSCOLITOARE.
   AICI S-A ZĂMISLIT CU HARUL DOMNULUI ŞI VOINŢA CĂPITANULUI, LEGIUNEA RHANGHELULUI MIHAIL, LEGIUNE CARE, A PORNIT ÎN NUMELE VECHII CREDINŢE, LA NOUA FAPTĂ ROMÂNEASCĂ, LEGIUNE CARE, ÎN NUMELE ARHANGHELULUI, ŞI-A DESLĂNŢUIT ASPRIMEA JUDECĂŢII, ALEGEREA ADEVĂRAŢILOR ROMÂNI ŞI ÎNLĂTURAREA NEVREDNICILOR.
   ZIUA DE AZI ESTE ZIUA NOASTRĂ DE MĂRTURISIRE ŞI ÎNCHINARE ÎN AMINTIREA CĂPITANULUI, ESTE ZIUA FAPTEI LUI DE MARTIR AL NEAMULUI ROMÂNESC.
   PILDA LUI DE JERTFIRE ESTE O JUDECATĂ ŞI UN STRIGĂT: E O JUDECATĂ PENTRU TOATE LAŞITĂŢILE, TRĂDĂRILE ŞI PRĂBUŞIRILE TRECUTULUI; ESTE UN STRIGĂT PENTRU TOATE DATORIILE ŞI CHEMĂRILE VIITORULUI.
   SĂ NU SE UITE DE NEPĂSĂTORII ŞI PĂRTAŞII TRECUTULUI; SĂ NU SE UITE DE ZIDITORII VIITORULUI: EROII ŞI JERTFIŢII LEGIUNII AU PUS SÂNGELE LOR LA TEMELIA REGATULUI LUI MIHAI ŞI A GENERAŢIEI LUI CODREANU ŞI HORIA SIMA.”
(Antonescu, Mareşalul României şi Războaiele Reîntregirii. Mărturii şi documentări de Iosif Constantin Drăgan, pag. 230;/ monahul Atanasie Ştefănescu în Comentar la Monografia Oraşului Corabia. Audiatur et Altera Pars. Ed. Babel-Bacău, 2003, p. 100; / Horia Sima,op. cit. p. 459-4)

   Ce tâlc învăluia în taină de fapt mesajul lui Antonescu?!

   „Ascunde, spune istoricul Lavinia Daciana Dumitraşcu, de fapt, ideea de a li-l impune, spre a-i putea controla, prin intermediul Regelui... Antonescu consideră că eroii Legiunii prin jertfa lor şi-au pus sângele la temelia Majestăţii Sale”...(Radiografia Dreptei Româneşti, op. cit. p. 418-422)

În continuare, cu un gest patetic, Generalul continuă:
   „Sire,
    „În numele ţării şi al armatei, în numele Mişcării Legionare vă dăruiesc de ziua Arhanghelului Mihail, această spadă istorică, purtată pe plaiurile româneşti la începutul veacului al XVII-le. Voinţa ţării este că această spadă să n-o încingeţi în orice zi, decât atunci când Arhanghelul Mihail vă va învrednici să redaţi neamului toată bucuria dreptăţii şi toată întruparea nouă pe care o merită; când neamul va ispăşi, se va izbăvi şi va izbândi...
   Să trăiţi Sire!
   Trăiască România!
   Trăiască Legiunea!” (Horia Sima, op. cit. p. 460)

  „...Se face slujba în amintirea <> în primul rând, Liceul Naţional era împodobit cu un portret al Majestăţii Sale, îmbrăcat în cămaşe verde, se merge apoi la Palatul mitropolitan, unde Majestăţile lor primesc în dar o Evanghelie şi unde are loc dejunul. ” (Radiografia Dreptei Româneşti, op. cit. p. 422)

  James Alexander Ginsborg, în Dinastia de Hohenzollern, ieri şi azi.Ed. Jurnal de Bucureşti, la pag. 26-28, făcând o trecere în revistă a momentelor anilor 1938-1939, spune: „După asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Mihai, atunci voievod de Alba Iulia, era vizat a deveni liderul Gărzii de Fier. La 6 Octombrie 1940 Regele cocheta cu Garda, la început de Noiembrie a vizitat, împreună cu mama sa, o tabără legionară la Sarmisegetuza, iar la 8 Noiembrie a asistat la adunarea legionară de la Iaşi cu participarea lui Antonescu şi a lui Horia Sima.”

   În studiul marelui istoric Gheorghe Buzatu, privind Mişcarea Legionară: Istorie şi Istoriografie, se consemnează:

   „Istoria Mişcării Legionare constituie, probabil, nu numai unul dintre capitolele cele mai interesante ale evoluţiei României în veacul XX, ci şi unul dintre domeniile ştiinţifice ce presupune pe viitor investigaţii de amploare în biblioteci şi arhive, obiectivitate şi curaj în abordare, perspectivă şi maximum de înţelegere în tratarea temei şi a variatelor sale aspecte, integrarea lor corectă în capitole mai mult sau mai puţin cunoscute ale epocii contemporane pe plan naţional şi general. Binefacerile prăbuşirii regimurilor comuniste în Europa se vor resimţi indiscutabil şi pe plan istoriologic, istoricul de mâine îngăduindu-şi, desigur, să renunţe la şabloane, dintre care, în legătură directă cu istoria Mişcării Legionare, acela privind includerea lui Corneliu Zelea Codreanu şi a partizanilor săi într-un clan al crimei organizate este cel mai persistent. Vom observa, în context, cât de straniu poate fi acest lucru de vreme ce liderii comunişti români (şi nu numai ei) au scăpat unei atari <<încadrări>>, deşi realitatea istorică este una singură, iar în mod obiectiv creatorii Partidului Comunist din România şi continuatorii lor nu suportă defel vreo comparaţie cu legionarii la capitolele privind politica antinaţională, rolul de coloană a V-a apărând interesele Kremlinului la Bucureşti sau răspunderea pentru instalarea unui regim politic ce s-a confundat, cel puţin în primele decenii, cu teroarea, arbitrariul şi mutilarea fiinţei naţionale, sacrificarea suveranităţii şi a independenţei naţionale. Nu încape îndoială, de asemenea, că istoricul de mâine va delimita mai pertinent rolul şi locul Mişcării Legionare în ţară şi într-o Europă măcinată după 1918 de conflicte, de crize economice sau de sistem profunde, de bulversări ale mentalităţilor, incredibile, după cum, între acestea, nu va ignora disputa dintre cele trei mari-isme ale veacului nostru: capitalism, fascism şi comunism.” (Radiografia Dreptei Româneşti. op. cit. p. 165-166)

      Legile sunt vremelnice ca si cei care cred ca se pot ascunde dupa ele !
      Ridicola ramane doar teama care te face sa lupti cu propriul  gand  ca cine nu ti-a facut niciodata rau, vazand micimea ta continua, ar putea sa-ti faca in viitor !
      Nu exista nici un dubiu ca PL-x 193/2014 va ajunge lege prin cumul de unanimitate a ,, alesilor nostri,, !
     Istoria si cultura romanilor va fi mai ,, usoara,, cu toti cei amintiti mai inainte!

     Ca sa ridicam altare acolo unde ei au patimit pentru Dumnezeu  si Neam mai era timp !
     Ca sa ridicam macar o cruce in memoria lor acolo unde se cunosc gropile comune mai aveam nevoie de cercetare !

      Sa fim complici la profanarea jertfei lor inchinata lui Dumnezeu si Neamului nostru a sosit TIMPUL !

      Pentru acest crez ei au dat sacrificiul suprem !
      Acum,noi,  cei care doar din studiu am ajuns sa-i cunoastem nu mai avem dreptul sa le recunoastem si sa le cinstim memoria !

       Isi poate, insa, imagina cineva ca eroii si martirii crestini ortodocsi mai au nevoie sa obtina aprobari pentru a ne veghea si apara de acolo, din Ceruri ?!
      
      Cu noi este si va fi intotdeauna  Dumnezeu !
      

In loc de final

   „Brăţara mea de drum şi de popas/ Slăvite fie negrele-ţi carate!/ În ţara-n care gândul n-are glas,/ Mai liber sunt cu mâinile legate.”
                                        (Ion Omescu)

                                               

                                BIBLIOGRAFIE
   Răzvan Codrescu-Cartea Mărturisitorilor.Pentru o Istorie a învrednicirii Româneşti. Ed. Rost-Fundaţia Sfinţii Închisorilor. Bucureşti-Piteşti, 2014; Martiri pentru Hristos din România în perioada regimului comunist. Ed. I.B.M. al B.O.R.,Buc. 2007; Sfinţii Închisorilor în Lumea Credinţei. Ed. Lumea Credinţei, Buc. 2014; Fabian Seiche-Martiri şi mărturisitori români din secolulu XX. Închisorile comuniste din România, Ed. Agaton,Făgăraş, 2010; Vasile Manea-Preoţi ortodocşi în închisorile comuniste. Ed. Reîntregirea-Alba Iulia, 2014; Alexandru Popşor-Trecutul, sămânţă rodnică de viitor. Ed. Bonifaciu, Buc. 1999; Flor Strejnicu-Creştinismul Mişcării Legionare. Ed. Imago-Sibiu, 2001; Flor Strejnicu-Mişcarea Legionară şi Evreii. Ed. Imago-Sibiu, 1996; Victor Isac-O istorie obiectivă a Mişcării Legionare. Ed. „Călăuza”-România, Ed. Deva; Gheorghe Buzatu/ Corneliu Ciucanu/ Cristian Sandache-Radiografia Dreptei Româneşti (1927-1941). Ed. FF Press, Buc. 1996; Mircea Păcurariu- Două Sute De Ani de Învăţământ Teologic la Sibiu, Sibiu, 1987; Lacrima prigoanei, II. vol. Ed. Sânziana, Buc. 2009; Ieromonah Siluan Antoci-Monagii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist, II-vol. Ed. Doxologia, Iaşi, 2010; Poeţii După Gratii-Ed. Mănăstirea Petru Vodă, 2010; Părintele Voicescu , un Duhovnic al Cetăţii. Ed. Bizantină, Buc. 2002; Aspazia Oţel-Petrescu-In Memoriam Spice. Ed. Elisavaros, Buc. 2008, Constantin Totir-Catalogul Dascălilor şi Învăţăceilor ucişi în lupta împotriva comunismului 6 Martie 1945-16 Decembrie 1989. Ed. George Coşbuc Bistriţa, 2004; Roger Garaudy-Miturile fondatoare ale politicii israeliene. Trad. Al. Popescu, Ed. Alma Tip, Oradea-1998; Gabriel Constantinescu-Evreii în România. Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 2000; Gabriel Constantinescu-Marginalii la Talmud. Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999; Grigore Caraza-Aiud Însângerat. Ed. Vremea XXI, 2004; Radu Iftimovici-Veşnica mea pomenire. Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2014; Cicerone Ioaniţoiu-Persecuţia creştină în România-Casa, anul III, nr. 2/1996, RFG; Preoţi cu crucea-n frunte- Casa, anul IV,nr. 3/1996, RFG; Dr. Manfred Zeidler-Denn ich sah vor mir unser Heer,voll des groBen Zornes, Ilja Ehremburg- FAZ Nr. 71/24.03.95; Garry Allen, American Opinion, September 1975; Alexandru Bidian - Der Tag der gefangenen Nationem- Pressekonferenz Bonn 15.07.89;
Florin Mătrescu-Holocaustul Roşu-vol.I-II+Addenda. Ed. Irecson, Bucureşti, 2008; Johan Urwich- Strigătul Golgotei răsăritene. Verlag Kommittee der Gefangenen Nationem Munchen 1986; Filip Păunescu-Cunoaşterea şi combaterea comunismului. Libertatea anul 8, nr. 72, Martie 1989; Constantin Dumitrescu-Cetatea totală. Jon Dumitru Verlang, Munchen, 1982; FAZ Nr. 294/19.12.89; Matthias Rub-Albanien vor cinen Neubeginn?-FAZ Nr. 162/16.07.97; FAZ  Nr. 122/29.05.91, „Schlagt sie, totet sie!” )

Un comentariu:

Citeste Cartea spunea...

buna ziua,
ma intereseaza volumul PRIVIRE SUB COROANA nu l-am gasit pe piata. mai exista?